summer_general300x250.jpg

camere foto

marți, 28 iunie 2016

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU SIBIU 2016





             Anul acesta am sosit la Sibiu pe data de 13 iunie la festival si intr-o calitate noua .              Este a patra oara cand vin la acest festival,prima oara am venit ca spectator,a doua si a treia oara ca voluntar si a patra oara ca blogger,fiecare venire aici m-a imbogatit si mi-a oferit multe bucurii.Am cunoscut oameni deosebiti,am vazut spectacole foarte bune,am trecut printr-o multime de emotii si ce e mai drag mie e faptul ca mi-a intrat microbul acestui festival incat acum nu pot concepe de a lipsi de la vreo editie de acum incolo,ramane sa vedem ce va hotara  maria sa Viata .

        Primul spectacol a fost luni 13 iunie la Redal Expo -Casatoria Mariei Braun in regia lui Thomas Ostermeier.Un spectacol  care m-a captivat inca de cum a inceput spectacolul.Actorii din acest spectacol au interpretat  mai multe roluri,nu puteai sa spui ca x sau y e mai bun.Am inteles la acest spectacol de ce toata lumea il lauda pe regizorul Thomas Ostermeier.Fireste ,a doua zi am fost prezenta la conferinta de presa unde invitat era chiar regizorul acestui spectacol unde isi lansa si cartea sa 'Teatrul si frica'. Inaintea fiecarei conferinte Constantin Chiriac recita un sonet(pentru ca e anul Shakespeare)




O alta conferinta la care am participat a a fost ' Mari intilniri teatrale si sfertul de secol la Nemira,unde au participat Monica Andronescu,Ana Nicolau,Constantin Chiriac si George Banu.Unde s-a discutat despre infiintarea editurii Nemira acum 25 de ani de catre Valentin Nicolau unde teatrul a jucat un rol important.Colectia Yorick a aparut acum 7 ani si este coordonata de Monica Andronescu.La aceasta conferinta a fost lansata cartea 'Convorbiri teatrale 'scrisa de George Banu - e o carte de interviuri luate unor artisti din domeniul teatrului(regizori,actori,scenografi).Vreau sa mentionez ca domnul George Banu este un interlocutor cu mult umor,fiecare intilnire a dansului cu diferiti oameni de teatru sunt adevarate bijuterii.E adevarat ca de fiecare data a avut alaturi de dansul la conferinte oameni deosebiti  cu un bagaj mare de cunostinte in domeniul teatrului.


Am reusit sa vad anul acesta cateva spectacole foarte interesante.Am vazut 'Rata Salbatica ' a lui Ibsen in interpretarea unei trupe din Japonia,a fost interesanta piesa deoarece a fost jucata de catre papusi de o jumatate de metru si care se bateau,dansau ,faceau diverse actiuni ceea ce pe mine m-a captivat
.Si findca tot am vorbit  de Japonia si la fiecare spectacol de aici se afla cativa voluntari romani si straini,am rugat doi voluntari japonezi sa imi vorbeasca despre cum au aflat de Sibiu si ce i-a determinat savina ca voluntari,daca le-a placut atmosfera din festival si doresc sa vina si la anul, cum li s-a parut oamenii din Sibiu,dar Sibiul.

Primele impresii sunt de la voluntara Naoko Nagata,cu care m-am si imprietenit cand am mers la un concert fado la Cetatatea Cisnadioara.O fire tare expansiva si o fata tare simpatica,mi-ar fi placut sa stau mai mult de vorba cu ea,poate anul viitor.



Am reusit sa vad cateva spectacole atat romanesti cat si straine,insa recunosc spectacolul care m-a impresionat foarte tare a fost spectacolul romanesc 'Noaptea bufonilor ' in regia lui Alexa Visarion,Scenografia: Alin Gavrilă ,concept coregrafic: Adriana Bârză,ilustratia muzicala : Alexa Visarion, asistent regie : Dana Taloș . Distributia: Ilie Gheorghe, Marian Râlea, Veronica Arizancu / Gabriela Pârlițeanu, Ioana Cosma / Maria Soilică. Actorii Ilie Gheorghe si Marian Ralea reusesc sa faca din rolurile sale adevarate bijuterii.Mi-a placut absolut totul-regia,scenografia,jocul actorilor,m-am bucurat ca am ales sa vad acest spectacol in detrimentul altuia,insa a meritat.Sper sa vina cu acesta la Bucuresti.Inca un amanunt important,anul acesta m-am simtit ca un copil ,cu cine ma intilneam spuneam : 'Sunt Alice in Tara Minunilor ' si nu exageram deloc,


Anul acesta a venit din nou la festival si regizorul Cosmin Alexandru Purice,de aceea nu am ratat ocazia de a-mi spune cateva cuvinte despre festival:

' A devenit deja o traditie sa merg cu prieteni buni in fiecare an la FITS.
Luam micul dejun impreuna, bem cafele, vedem doua spectacole pe zi, noaptea ne strangem la Clubul Festivalului, iar rasaritul ne prinde de cele mai multe ori in Piata Mare in drum spre casa. Este o bucurie acest Festival si il astept cu drag in fiecare an. '
Un alt spectacol vazut a a fost 'Calatorii inimaginare ' un spectacol de teatru din Belgia.Am mers la acest spectacol cu Crista Balciu si amndoua ne-am amuzat foarte tare de ceea ce se intimpla.Aici intreg spectacolul se baza pe improvizatie si pantomima si reuseau sa transmita multa,multa bucurie.Ne-am amuzat amadoua dupa care fiecare la luat-o pe un alt drum pentru ca erau asa multe spectacole de vazut in fiecare zi incat cu greu te puteai hotara la care sa mergi.
Si a venit si ziua mult asteptata in care am resusit sa il vad pe Tim Robbins la doi pasi de mine si totodata sa il ascult la emisiunea facuta in direct de Catalin Stefanescu 'Garantat 100 %'.A fost un mare privilegiu de a fi aici,iar atunci cand Catalin Stefanescu a spes ca putem face fotografii fara blitz si fara sa ne plimbam prin sala bucuria mea a fost imensa.Pe Tim Robbins il indragesc foarte tare si nu as fi banuit niciodata ca am sa il vad si am sa il ascult atat de aproape.


Fiecare spectacol jucat in cadrul festivalului are si cativa voluntari,am mai intrebat o voluntara coreeana si un roman sa imi spuna despre festival si Sibiu.


 '  Teatrul e o lume aparte pentru mine! Am mers pentru prima data la teatru aici in Sibiu in  anul 2008 ca spectator. Intamplarea a facut ca primul spectacol la care am participat sa fie Faust in regia lui Silviu Purcarete. De Faust aflasem de la un prieten care fusese voluntar la randul lui cu un an inainte.     
    A doua zi dupa ce am vazut spectacolul eram la agentia teatrala cu banii in mana dorind sa cumpar bilete la spectacole. Imi doream sa vad mai mult. Tocmai imi dadusem seama ca vreau mai mult. Pe atunci la agentia teatrala, la biroul de ticketing era Daria Ciobanu. Ea mi-a recomandat multe alte spectacole pe care le-am vazut in timp si care m-au apropiat atat de mult de teatru. Tot ea mi-a vorbit si de echipa de voluntari din festival si mi-a explicat ce trebuie sa fac pentru a devein voluntari si eu. Asa se face ca odata ajuns acasa am intrat pe internet si am trimis un cv dupa care am asteptat sa fiu chemat la interviu.
         Acest lucru s-a intamplat si, din fericire, am fost ales ca voluntar in echipa de ticketing pentru editia din 2011 a FITS. A fost o experienta de neuitat si asa se face ca de atunci in fiecare an am fost prezent in festival alaturi de echipa de voluntari si organizatori indeplinindu-mi de fiecare data atributiunile cat am putut de bine si correct pentru ca lucrurile sa decurga cat mai bine si la final sa toata lumea, fie ca vorbim de spectatori sau de organizatori, sa fie multumita.
         Pe langa munca de voluntar am avut satisfactia de a intra in contact cu o serie de personalitati pe care altfel probabil ca nu as fi avut niciodata ocazia sa le intalnesc. Am o colectie întreaga de autografe de la cei pe care ii priveam cu admiratie pe scena teatrului sau la televizor. Am descoperit ca voluntar FITS actorii ca oameni atunci cand intre doua spectacole imi faceam timp sa stau la o masa in curtea teatrului si nu de putine ori se intampla ca cel pe care il admiram sa se aseze la masa alaturata si sa imi vorbeasca sau sa imi zambeasca prietenos atunci cand ii ceream timid permisiunea de a face o fotografie impreuna.
        In festival am avut placerea de a avea in echipa de fiecare data si voluntari veniti din Japonia, de la mii de kilometri departare. Lucrul cu voluntarii japonezi a facut ca experienta festivalului sa fie si mai placuta si mai interesanta.
Tot FITS mi-a dat ocazia de a patrunde in culisele spectacolelor. Asa am avut ocazia de a-i observa pe actori in culise cu emotiile si toate trairile specifice momentului de dinaintea intrarii in scena.
        Pentru mine acesta este Festivalul: Un mare eveniment si o mare oportunitate.

      Acum dupa 6 ani de FITS pot spune fara teama de a gresi ca teatrul este acasa. Teatrul este locul in care oricand pasesc cu placer si gasesc mereu prieteni dargi care ma intampina cu un zambet si o vorba buna si unde dupa o saptamana agitata pot sa ma asez pe un scaun si timp de doua ore sa ma rup de realitatea cotidiana sis a traiesc impreuna cu actorii in lumea pe care ei o creaza cu atata maiestrie impreuna cu regizorul, impreuna cu staful tehnic si cu toti ceilalti care pun umarul pentru ca la final singurul regret cu care plec din sala e ca spectacolul s-a terminat si trebuie sa revenim la activitatile uzuale. '

















Ar mai fi multe de povestit -despre clubul festivalului unde se aduna actorii,voluntarii ,presa si se discuta spectacolele zilei,despre aleea celebritatilor unde Tim Robbins a primit o stea,despre concertul de fado vazut si ascultat la Cetatea Cisnadioara,insa prefer sa ramana asa acest articol.
Doresc sa adresez felicitari tuturor celor implicati in festival - artisti de circ,actori,regizori,scenografi,organizatori,voluntari precum si celor din spatele scenei!
Sa ne vedem cu bine la FITS 2017!