Anul acesta am sosit la Sibiu pe data de 13 iunie la festival si intr-o calitate noua . Este a patra oara cand vin la acest festival,prima oara am venit ca spectator,a doua si a treia oara ca voluntar si a patra oara ca blogger,fiecare venire aici m-a imbogatit si mi-a oferit multe bucurii.Am cunoscut oameni deosebiti,am vazut spectacole foarte bune,am trecut printr-o multime de emotii si ce e mai drag mie e faptul ca mi-a intrat microbul acestui festival incat acum nu pot concepe de a lipsi de la vreo editie de acum incolo,ramane sa vedem ce va hotara maria sa Viata .
Primul spectacol a fost luni 13 iunie la Redal Expo -Casatoria Mariei Braun in regia lui Thomas Ostermeier.Un spectacol care m-a captivat inca de cum a inceput spectacolul.Actorii din acest spectacol au interpretat mai multe roluri,nu puteai sa spui ca x sau y e mai bun.Am inteles la acest spectacol de ce toata lumea il lauda pe regizorul Thomas Ostermeier.Fireste ,a doua zi am fost prezenta la conferinta de presa unde invitat era chiar regizorul acestui spectacol unde isi lansa si cartea sa 'Teatrul si frica'. Inaintea fiecarei conferinte Constantin Chiriac recita un sonet(pentru ca e anul Shakespeare)
O alta conferinta la care am participat a
a fost ' Mari intilniri teatrale si sfertul de secol la Nemira,unde au
participat Monica Andronescu,Ana Nicolau,Constantin Chiriac si George Banu.Unde s-a discutat despre infiintarea editurii Nemira acum 25 de ani de catre Valentin Nicolau unde teatrul a jucat un rol important.Colectia Yorick a aparut acum 7 ani si este coordonata de Monica Andronescu.La aceasta conferinta a fost lansata cartea 'Convorbiri teatrale 'scrisa de George Banu - e o carte de interviuri luate unor artisti din domeniul teatrului(regizori,actori,scenografi).Vreau sa mentionez ca domnul George Banu este un interlocutor cu mult umor,fiecare intilnire a dansului cu diferiti oameni de teatru sunt adevarate bijuterii.E adevarat ca de fiecare data a avut alaturi de dansul la conferinte oameni deosebiti cu un bagaj mare de cunostinte in domeniul teatrului.
Am reusit sa vad anul acesta cateva spectacole foarte interesante.Am vazut 'Rata Salbatica ' a lui Ibsen in interpretarea unei trupe din Japonia,a fost interesanta piesa deoarece a fost jucata de catre papusi de o jumatate de metru si care se bateau,dansau ,faceau diverse actiuni ceea ce pe mine m-a captivat
.Si findca tot am vorbit de Japonia si la fiecare spectacol de aici se afla cativa voluntari romani si straini,am rugat doi voluntari japonezi sa imi vorbeasca despre cum au aflat de Sibiu si ce i-a determinat savina ca voluntari,daca le-a placut atmosfera din festival si doresc sa vina si la anul, cum li s-a parut oamenii din Sibiu,dar Sibiul.
Primele impresii sunt de la voluntara Naoko Nagata,cu care m-am si imprietenit cand am mers la un concert fado la Cetatatea Cisnadioara.O fire tare expansiva si o fata tare simpatica,mi-ar fi placut sa stau mai mult de vorba cu ea,poate anul viitor.
' Am aflat de FITS de la profesorul meu universitar, Andrew Eglinton, care a participat acum 9 ani.
Vreau sa devin actrita in strainatate, si am considerat ca pot sa invat multe lucruri legate de teatru.
Pentru ca pot sa urmaresc spectacole extraordinare din toata lumea si sa interactionez cu oameni din toata lumea.
De aceea FITS este un program foarte drag si special pentru mine. Ii multumesc lui Andrew pentru ajutor. Mereu ma ajuta.
Mi-a placut foarte mult atmosfera festivalului pentru ca m-am umplut de entuziasm si putere... cu alte cuvinte de dragoste de teatru!!! Fiecare companie isi iubeste spectacolele.
Cred ca este cel mai important lucru in actorie, desi atmosfera este mereu speciala.
Daca am ocazia, vreau neaparat sa revin anul viitor si sa contribui la FITS. Pot spune ca sibienii sunt cei mai calzi oameni pe care i-am cunoscut din toata lumea. Oamenii sunt foarte ospitalieri si buni cu japonezii,au folosit de multe ori cuvinte in japoneza, cum ar fi Konnichiwa, Arigatou.
M-au emotionat. Este exceptional si nu cred ca exista oameni mai calzi decat cei din Sibiu.
Sibiu este un oras traditional, cultural si foarte frumos,locul meu preferat este Biserica Evanghelica, cu o istorie lunga si surprinzatoare.
Am urcat pana in varful turnului si panorama este uluitoare. Vreau sa recomand Sibiul tuturor !'
Si o alta parere tot de la o japoneza - Yuki Kashimura :
Am aflat de FiTS de pe Internet, acum câțiva ani. Şi anul acesta am găsit iar pe Internet apelul pentru voluntariat la FITS şi m-am decis să aplic deoarece sunt interesată de managementul cultural, de arte/de festival.
De anul trecut sunt implicată într-o companie de teatru, ca asistent manager, şi, de asemenea, am experiență ca asistent coordonator la un interview film project, în cadrul festivalului de arte din Japonia. Aceste experiențe au dus la interesul meu actual pentru domeniul festivalurilor internaționale de artă teatrală.
De asemenea, am fost curioasă să văd cum festivalul a fost organizat, cum reuşeşte de 23 de ani să aibă succes, succes obţinut şi cu ajutorul localnicilor.
M-am bucurat foarte mult de festival şi de atmosfera oraşului Sibiu. Cu siguranță vreau să mă întorc la FITS. A fost bine pentru noi că am ajuns mai devreme pentru că am avut timp să cunoaştem oraşul pas cu pas, mai ales după începerea festivalului când am început să cunoaştem din ce în ce mai mulți oameni noi. M-a ajutat foarte mult faptul că am privit festivalul şi din alt unghi, dintr-o alta perspectivă.
Am simțit că Sibiul are o atmosferă academică şi culturală comparabilă cu alte oraşe.
Cred că teatrul Radu Stanca şi instituțiile academice, inclusiv univeristățile, contribuie mult la această atmosferă.
Oamenii au fost drăguți şi m-am simțit în siguranță aici unde am primit atât de mult sprijin. Să-i cunosc pe localnici, mai ales pe voluntarii români, a fost o experiență grozavă deoarece i-am putut cunoaşte pe fiecare în parte, nu doar ca grup.
Oamenii au fost drăguți şi m-am simțit în siguranță aici unde am primit atât de mult sprijin. Să-i cunosc pe localnici, mai ales pe voluntarii români, a fost o experiență grozavă deoarece i-am putut cunoaşte pe fiecare în parte, nu doar ca grup.
Un spectacol pe care l-am vazut in Bucuresti si a fost prezent in festival 'Idolul si Ion Anapoda' in regia Marianei Camarasan si avand in distributie pe Oana Pellea, Cristina Cassian, Istvan Teglas,Florina Gleznea si Richard Bovnoczki.
Am rugat-o pe actrita Florina Gleznea sa imi spuna cateva cuvinte despre acest festival.
' Festivalul de la Sibiu inseamana intalnirea cu prieteni, cu oameni de teatru pe care ii admir, cu un public pregatit pentru orice fel de experiment, cu spectacole minunate, care au loc in spatii conventionale si nonconventionale si nu in ultimul rand cu un oras superb de care te indragostesti iremediabil '
Am rugat-o pe actrita Florina Gleznea sa imi spuna cateva cuvinte despre acest festival.
' Festivalul de la Sibiu inseamana intalnirea cu prieteni, cu oameni de teatru pe care ii admir, cu un public pregatit pentru orice fel de experiment, cu spectacole minunate, care au loc in spatii conventionale si nonconventionale si nu in ultimul rand cu un oras superb de care te indragostesti iremediabil '
.
Am reusit sa vad cateva spectacole atat romanesti cat si straine,insa recunosc spectacolul care m-a impresionat foarte tare a fost spectacolul romanesc 'Noaptea bufonilor ' in regia lui Alexa Visarion,Scenografia: Alin Gavrilă ,concept coregrafic: Adriana Bârză,ilustratia muzicala : Alexa Visarion, asistent regie : Dana Taloș . Distributia: Ilie Gheorghe, Marian Râlea, Veronica Arizancu / Gabriela Pârlițeanu, Ioana Cosma / Maria Soilică. Actorii Ilie Gheorghe si Marian Ralea reusesc sa faca din rolurile sale adevarate bijuterii.Mi-a placut absolut totul-regia,scenografia,jocul actorilor,m-am bucurat ca am ales sa vad acest spectacol in detrimentul altuia,insa a meritat.Sper sa vina cu acesta la Bucuresti.Inca un amanunt important,anul acesta m-am simtit ca un copil ,cu cine ma intilneam spuneam : 'Sunt Alice in Tara Minunilor ' si nu exageram deloc,
Anul acesta a venit din nou la festival si regizorul Cosmin Alexandru Purice,de aceea nu am ratat ocazia de a-mi spune cateva cuvinte despre festival:
' A devenit deja o traditie sa merg cu prieteni buni in fiecare an la FITS.
Luam micul dejun impreuna, bem cafele, vedem doua spectacole
pe zi, noaptea ne strangem la Clubul Festivalului, iar rasaritul ne prinde de
cele mai multe ori in Piata Mare in drum spre casa. Este o bucurie acest
Festival si il astept cu drag in fiecare an. '
Un alt spectacol vazut a a fost 'Calatorii inimaginare ' un spectacol de teatru din Belgia.Am mers la acest spectacol cu Crista Balciu si amndoua ne-am amuzat foarte tare de ceea ce se intimpla.Aici intreg spectacolul se baza pe improvizatie si pantomima si reuseau sa transmita multa,multa bucurie.Ne-am amuzat amadoua dupa care fiecare la luat-o pe un alt drum pentru ca erau asa multe spectacole de vazut in fiecare zi incat cu greu te puteai hotara la care sa mergi.
Si a venit si ziua mult asteptata in care am resusit sa il vad pe Tim Robbins la doi pasi de mine si totodata sa il ascult la emisiunea facuta in direct de Catalin Stefanescu 'Garantat 100 %'.A fost un mare privilegiu de a fi aici,iar atunci cand Catalin Stefanescu a spes ca putem face fotografii fara blitz si fara sa ne plimbam prin sala bucuria mea a fost imensa.Pe Tim Robbins il indragesc foarte tare si nu as fi banuit niciodata ca am sa il vad si am sa il ascult atat de aproape.
Fiecare spectacol jucat in cadrul festivalului are si cativa voluntari,am mai intrebat o voluntara coreeana si un roman sa imi spuna despre festival si Sibiu.
Si a venit si ziua mult asteptata in care am resusit sa il vad pe Tim Robbins la doi pasi de mine si totodata sa il ascult la emisiunea facuta in direct de Catalin Stefanescu 'Garantat 100 %'.A fost un mare privilegiu de a fi aici,iar atunci cand Catalin Stefanescu a spes ca putem face fotografii fara blitz si fara sa ne plimbam prin sala bucuria mea a fost imensa.Pe Tim Robbins il indragesc foarte tare si nu as fi banuit niciodata ca am sa il vad si am sa il ascult atat de aproape.
Fiecare spectacol jucat in cadrul festivalului are si cativa voluntari,am mai intrebat o voluntara coreeana si un roman sa imi spuna despre festival si Sibiu.
Yujean Sohn din Korea
'Am aflat
de FITS de la Han,un coleg care a participat ca voluntar anul trecut.
Era
in Sibiu pentru un program intre FITS si SPAF. Noi suntem prieteni din liceu,
am participat si eu la SPAF, deci eram aici si asa am aflat de FITS.
Am
aplicat sa fiu voluntara pentru ca in primul rand am vrut sa stiu cum
functioneaza lumea teatrului si sa cunosc oamenii care lucreaza in teatru. Eram
foarte interesata de piesele de teatru si avand in vedere ca este drumul pe
care l-am ales pentru viitorul meu job, m-am interesat sa fiu voluntara. Dar
dupa SPAF, am ajuns sa inteleg ca organizarea unui festival este diferita de
lucrul in teatru. Deci, motivatia de a veni la FITS a fost interesul pentru
energia oamenilor care organizeaza festivaluri.
Mi-a placut
mult atmosfera festivalului, desi sunt un pic dezamagita de participarea mea in
cadrul lui pentru ca au fost atat de multe evenimente! si m-am simtit
neputincioasa in fata invitatilor vip care soseau (dar a fost intr-un sens bun
pentru ca mi-a placut mult festivalul)
Daca va
fi posibil, as vrea sa revin la anul. A fost foarte distractiv si o experienta
frumoasa pe care as dori sa o repet.
Despre
Sibiu, este plin de oameni buni, dar inainte de inceperea festivalului am
observat un soi de "letargie". Dar odata ce a inceput fetivalul,
orasul a prins viata si s-a umplut de oameni.
Si
o parere a unui voluntar roman Costin Alici in varsta de 30 de ani care a facut
facultatea de teologie am dat admitere la facultatea de medicina,
specialitatea medicina dentara unde sunt student in prezent in anul V. In
paralel sunt si membru al asociatiei corale Timotei Popovici cu care am avut o
serie de proiecte.
' Teatrul e o lume aparte pentru mine! Am mers pentru prima data la teatru aici in Sibiu in anul 2008 ca spectator. Intamplarea a facut ca primul spectacol la care am participat sa fie Faust in regia lui Silviu Purcarete. De Faust aflasem de la un prieten care fusese voluntar la randul lui cu un an inainte.
A doua zi
dupa ce am vazut spectacolul eram la agentia teatrala cu banii in mana dorind
sa cumpar bilete la spectacole. Imi doream sa vad mai mult. Tocmai imi dadusem
seama ca vreau mai mult. Pe atunci la agentia teatrala, la biroul de ticketing
era Daria Ciobanu. Ea mi-a recomandat multe alte spectacole pe care le-am vazut
in timp si care m-au apropiat atat de mult de teatru. Tot ea mi-a vorbit si de
echipa de voluntari din festival si mi-a explicat ce trebuie sa fac pentru a
devein voluntari si eu. Asa se face ca odata ajuns acasa am intrat pe internet
si am trimis un cv dupa care am asteptat sa fiu chemat la interviu.
Acest lucru s-a intamplat si, din fericire, am fost ales ca voluntar in
echipa de ticketing pentru editia din 2011 a FITS. A fost o experienta de
neuitat si asa se face ca de atunci in fiecare an am fost prezent in festival
alaturi de echipa de voluntari si organizatori indeplinindu-mi de fiecare data
atributiunile cat am putut de bine si correct pentru ca lucrurile sa decurga
cat mai bine si la final sa toata lumea, fie ca vorbim de spectatori sau de
organizatori, sa fie multumita.
Pe langa munca de voluntar am avut satisfactia de a intra in contact cu o
serie de personalitati pe care altfel probabil ca nu as fi avut niciodata
ocazia sa le intalnesc. Am o colectie întreaga de autografe de la cei pe care
ii priveam cu admiratie pe scena teatrului sau la televizor. Am descoperit ca
voluntar FITS actorii ca oameni atunci cand intre doua spectacole imi faceam
timp sa stau la o masa in curtea teatrului si nu de putine ori se intampla ca
cel pe care il admiram sa se aseze la masa alaturata si sa imi vorbeasca sau sa
imi zambeasca prietenos atunci cand ii ceream timid permisiunea de a face o
fotografie impreuna.
In festival am avut placerea de a avea in echipa de fiecare data si voluntari
veniti din Japonia, de la mii de kilometri departare. Lucrul cu voluntarii
japonezi a facut ca experienta festivalului sa fie si mai placuta si mai
interesanta.
Tot FITS mi-a dat ocazia de
a patrunde in culisele spectacolelor. Asa am avut ocazia de a-i observa pe
actori in culise cu emotiile si toate trairile specifice momentului de
dinaintea intrarii in scena.
Pentru mine acesta este Festivalul: Un mare eveniment si o mare oportunitate.
Acum dupa 6 ani de FITS pot spune fara
teama de a gresi ca teatrul este acasa. Teatrul este locul in care oricand
pasesc cu placer si gasesc mereu prieteni dargi care ma intampina cu un zambet
si o vorba buna si unde dupa o saptamana agitata pot sa ma asez pe un scaun si
timp de doua ore sa ma rup de realitatea cotidiana sis a traiesc impreuna cu
actorii in lumea pe care ei o creaza cu atata maiestrie impreuna cu regizorul,
impreuna cu staful tehnic si cu toti ceilalti care pun umarul pentru ca la
final singurul regret cu care plec din sala e ca spectacolul s-a terminat si
trebuie sa revenim la activitatile uzuale. '
Ar mai fi multe de povestit -despre clubul festivalului unde se aduna actorii,voluntarii ,presa si se discuta spectacolele zilei,despre aleea celebritatilor unde Tim Robbins a primit o stea,despre concertul de fado vazut si ascultat la Cetatea Cisnadioara,insa prefer sa ramana asa acest articol.
Doresc sa adresez felicitari tuturor celor implicati in festival - artisti de circ,actori,regizori,scenografi,organizatori,voluntari precum si celor din spatele scenei!
Sa ne vedem cu bine la FITS 2017!